Ne-am mutat…

Iulia a eliminat streptococul din corpul ei destul de greu iar oboseala pe care am acumulat-o in timpul desfasurarii tratamentului ei m-a aruncat pe mine la pat. Probabil ca stomacul meu n-a mai reusit sa-si desfasoare cu succes toate atributiile atunci cand am fost oarecum nevoit s-o hranesc pe Iulia. E greu sa hranesti o gura mustinda de bale si apoi sa-ti mai provoci si pofta de mancare. Astfel ca am dat intr-o toxi-infectie alimentara care m-a tintuit la pat mai bine de o saptamana. La inceput mi-a fost teama sa nu fie o hepatita alimentara. Nu m-ar fi mirat. N-am mancat nimic cu pofta ci doar nevoit…ca sa nu pic din picioare.

Pentru mine aceasta sedere prelungita in umilul nostru apartament, 24 de ore pe zi, ar fi trebuit sa reprezinte o cura care sa ma puna pe mine pe picioare. As…a trebuit sa fiu partenerul de dezbatere al tuturor actiunilor telenovelistice pe care Iulia le comenta printre 2-3 inghitituri de biscuiti Pims. Cu crema de portocale.

Ca sa pot sa nu o iau complet razna, in momentele in care Iulia dormea, am inceput sa scriu din ce in ce mai mult pentru blog, salvand totul in drafts, pentru o postare ulterioara in timp ce Atano dormea sprijinindu-si limba lunga de caine obez pe papucul meu. Desigur, am intrat in atentia agera a ochiului atotvazator, care ma vedea absorbit in laptop in momentele in care trecea pe langa bucatarie pentru a-si descarca “biscuitii Pims” la baie. Astfel ca, pe la mijlocul concediului medical, Iulia ma acuza de ceva de care nu am crezut ca voi fi vreodata acuzat:

– Nu ma mai iubesti…

– ……………………….

Atano se trezeste…

– Si sunt convinsa ca ai pe altcineva!

– ………………………

Atano se ridica in capul oaselor.

– Si ti-o spun de pe acum…Pe Alex nu o sa-l mai vezi decat o data pe luna.

– De ce?

– Pentru ca bag divort!

Atano latra scurt…

– Tu?!

Atano latra iarasi, gudurandu-se si bucurandu-se parca de decizia ma-sii.

– Da…nu o sa stau ca proastele alea inselate, cu mainile in san, in timp ce tu te latesti pe internet cu vreo fufa pe nume Rodica!

– CARE RODICA?!

Atano latra iara…

– MARS!

– Am dat si io un nume! si nu mai speria cainele…oricum…te-am vazut ca toata ziua stai pe net, pe laptop…si esti foarte aprins in ceea ce faci…esti fericit…

– Sa inteleg ca n-am voie sa fiu fericit!

Atano ma maraie…

– N-ai voie sa ma inseli.

– Esti tu sigura ca te insel?

– Certa!

Atano iara ma latra moment in care mandibula ii perforeaza scurt limba pe care o tinea afara ca pe-o cravata de pionier in urma spitului pe care i l-am prins din plin sub barbie. Fuge la ma-sa sub pat scelalaind infundat.

– NU LOVI CAINELE!

In momentul ala am primit un ghiont de la stomacul bolnav in asa hal incat am crezut ca ii vomit pe camasa de noapte. Sau poate o fi fost de la firimiturile ce-i balabaneau pe langa guler lui Iulia si de la stropii pe care mi i-a proiectat pe pupila cand a urlat luand apararea cainelui. Am vrut sa o injur ca la usa cortului. Am vrut sa-mi bag, sa-mi scot, sa o bat cu ciocanul de intins fripturi, sa o transez bucata cu bucata si sa-mi deschid o taraba in piata cu obiect de activitate “Vanzare en-gross si en-detail carne de porc”.

– Si chiar vrei sa divortam? au fost singurele cuvinte care mi-au iesit din gura…

– Ori asta…ori ne mutam…

Ochii mi s-au deschis de mai aveau un pic sa-mi sara din orbite precum dopul de la sticla de sampanie. Cu acelasi sunet chiar.

– Unde sa ne mutam?!

– Nu stiu…undeva unde sa nu ai acces la amanta ta…

– La Rodica… zic eu zambind…

– La Rodica, la Frusinica, la Verginica…habar n-am…

Urmatoarele doua ore le-am petrecut catatonic pe marginea canapelei din sufragerie cu televizorul in surdina discutand ceva pe o tema politica si cu Iulia linistita, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, urland din dormitor ceva cu referire la Dinica si la cat de prost joaca. Daca as fi stiut ca maestrul urmeaza sa moara nu i-as mai fi dat sa vada Filantropica pentru a-i demonstra contrariul. A vrut sa mearga inclusiv la priveghi… Alex a ajuns acasa si cand m-a vazut uitandu-ma in gol a venit glont la mine cu toate ca horcaitul maica-sii combinat cu ceea ce s-ar dori a fi un sforait de balena esuata in patul nostru de la Elvila, se auzea clar si raspicat de pe holul blocului.

– Ce-ai patit? Iti e rau? Nu ti-a trecut?! mi-a spus asezandu-se langa mine pe canapea si aruncandu-si mana dupa umerii mei.

Abia atunci m-am trezit din starea in care intrasem cu vreo doua ore in urma.

– Alex…nici nu te-am auzit intrand…

– Iti e rau?

– Nu…ma simt mai bine…stai linistit…

– Dar ce-ai patit?

– Nimic…insa trebuie sa-ti zic ceva si tie…ca esti mare de-acum si intelegi…

Alex face o pauza, isi ia mana de pe umerii mei si asezandu-si coatele pe genunchi priveste alaturi de mine in peretele din fata canapelei…

– Te desparti de mama?

– Nu Alex…ne mutam…

Advertisements

16 Responses to “Ne-am mutat…”

  1. va mutati????nu era mai simplu sa divortati?cred ca alex ar intelege….

  2. omule….ai sa ramai cu toxiinfectia aia alimentara toata viata

  3. Doamne cat am asteptat…Era cat pe ce sa-l sterg din folderul blogs din browserul meu dar am zis sa vad daca ai mai scris ceva,si uite ca….
    In cazul in care vrei sa renunti spune-ne si noua ca sa nu mai pierdem vremea intrand degeaba!!!Viata e scurta!!!

  4. tipic tie. alegi cea mai grea varianta.

  5. Ti-am citit blogul scoarta-n scoarta si nu te inteleg! De ce refuzi sa fii fericit? Din cauza lui Alex? Crezi ca el e ferict cand va vede asa…pentru ca stii foarte bine ca vede si simte tot! As vrea sa te ajut cumva….sa nu se inteleaga gresit!!!! Ma apuca toti dracii cand vad cum iti irosesti viata!

  6. probabil că ai un copil cu adevărat minunat, de ai ales calea cea mai grea pentru binele lui. de fapt…este suficient să-l ai, ca să alegi mereu binele lui ȋnaintea alui tău

  7. am intrat in fiecare zi pt a vedea daca ai mai scris…ma gandeam ca esti fericit in sfarsit si atunci nu mai are rost nici un blog….sa stii insa ca totusi un drum de o mie de leghe incepe cu primul pas…

  8. eu nu inteleg, adica v-ati mutat din Nordul orasului in Sud, sau cum? Si cum te impiedica asta s-0 vezi pe Frusinica/Rodica? Nu inteleg logica femeii si nici a ta. Ca doar nu v-ati mutat in alt oras, ca asta deja ar friza prostia (nu mai zic de ei,ci de a ta ca ai accepta asa ceva:)
    In plus, daca ai o relatie pe internet cu ce ajuta mutatul?

  9. nu esti prost deloc. sper doar ca stii ceea ce faci si care sunt efectele pe termen lung….oricum te voi citi in continuare…

  10. nu pot sa pricep de ce..

  11. Pai ce, oamenii destepti fac numai lucruri destepte?Nu stiu daca esti prost, nu cred, dar cred ca esti prost sentimental, ceea ce e un pic diferit:)
    Hai ca n-am vrut sa te supar, da` nu inteleg cum devine treaba cu mutatu` si cum adica mutatul i-ar garanta ca n-o mai vezi pe Rodica?

    • prizonierultimpului Says:

      nu m-ai suparat 🙂 decizia efectiva a mutatului o sa o explic la momentul oportun. Desigur ca nu “Rodica” m-a impins pe mine sa ma mut…nu exista vreo “Rodica”. Insa pe ea a facut-o sa se simta mai in siguranta iar mie mi-a indeplinit un scop. O sa ti-l explic la un moment dat. Poate e un scop prostesc…dar e scopul meu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: